Ce conține o ”capsulă a timpului” veche de 2900 de ani. Cărămida din lut ce i-a uimit pe specialiști, ce au descoperit după analizarea ei

Inscripțiile de pe diferite artefacte vechi oferă specialiștilor informații importante despre oamenii, faptele și modul de viață din acele timpuri. Pentru prima oară, însă, o echipă de cercetători a reușit să extragă ADN dintr-o cărămidă de lut antică, demonstrând că aceste materiale de construcție pot fi adevărate „capsule ale timpului”, ce pot deține, dincolo de eventuale inscripții, date esențiale pentru catalogarea florei ce se găsea într-o anumită zonă a globului, la acel moment.

Ce conține o ”capsulă a timpului” veche de 2900 de ani

O echipă de cercetători de la Universitatea din Oxford și Muzeul Național al Danemarcei din Copenhaga a analizat și a reușit să extragă ADN dintr-o cărămidă de lut veche de 2.900 de ani.

Când a fost făcută, într-o zonă din ceea ce astăzi este nordul Irakului, procesul a implicat amestecarea noroiului luat de pe malurile râului Tigru, cu alte materiale precum bălegar de animale, pleavă și paie.

Mici particule de plante din mijlocul resturilor animale și plantelor au rămas protejate în interiorul cărămizii timp de milenii, după cum a demonstrat studiul publicat în Scientific Reports.

Cercetătorii au analizat o mostră prelevată din cărămidă, cu ajutorul unei tehnici folosite anterior pentru analiza altor tipuri de materiale, precum cele poroase, ca oasele.

Aceasta le-a permis să decodifice secvența genomică ADN a plantelor, identificând nu mai puțin de 34 de grupuri taxonimice de plante ce creșteau în zonă, în acele timpuri, acum aproape trei milenii.

Cărămida din lut ce i-a uimit pe specialiști, ce au descoperit după analizarea ei

„Am fost absolut încântați să descoperim că acel ADN antic, ce a fost efectiv protejat de contaminare în interiorul bucății de lut, poate fi extras dintr-o cărămidă veche de 2.900 de ani”, a spus biologul Sophie Lund Rasmussen, de la Universitatea din Oxford.

Cărămida analizată a fost găsită în palatul regelui neo-asirian Ashurnasirpal II, localizat în orașul antic Kalhu. Datarea ei din anii 879-869 î.Hr., perioadă în care palatul a fost în construcție, a fost ușurată de inscripția de pe lut ce menționa în mod specific palatul regal respectiv.

Familiile de plante cu cel mai mult ADN prezent în cărămidă le includ pe Brassicaceae (din care fac parte varza și muștarul), Ericacee (ca iarba neagră), mai fiind identificat material genetic și de la Betulacee (mesteacănul), Lauracee (laur), Selinee (familie ce include morcovul și pătrunjelul), dar și Triticee (diferite tipuri de cereale).

„Cărămida servește drept o capsulă a timpului a biodiversității în privința informațiilor despre un singur sit arheologic și împrejurimile sale. În acest caz, ea a oferit cercetătorilor un acces unic la asirienii antici”, a spus și expertul în istoria Imperiului Asirian, Troels Arbøll, de la Universitatea din Copenhaga.

Echipa s-a concentrat pe ADN-ul plantelor deoarece era cel mai bine păstrat, dar aceeași tehnică poate fi folosită și pentru analiza ADN-ului animalelor. Cărămizi de lut au fost descoperite în multe situri arheologice din toată lumea și au potențialul de a dezvălui tot felul de informații despre ecosistemele și mediul timpurilor în care au fost făcute.

În acest caz, deoarece cărămida a fost lăsată să se usuce în mod natural și nu cu ajutorul focului a ajutat la păstrarea materialului organic din compoziția ei. În plus, centrul interior al cărămizii – de unde a fost luată mostra – a fost cel mai bine protejat de contaminare.